Variaţiuni pe un imn de trei lei

Pe englezi nu voi putea niciodată să îi acuz de propagandă naţională cu instrumentarul pe care orice analist politic l-ar folosi în acest context, deoarece maniera englezească de a-şi impune valorile, de a se infiltra în subconştientul colectiv mondial este una de excepţie.

Three Lions este un cântec al celor de la The Lightning Seeds, pe versurile lui Baddiel şi Skinner, doi umorişti britanici de primă mână, cântec transformat în imn al naţionalei de fotbal a Regatului Unit al Marii Britanii şi ulterior tradus şi adaptat pentru Werder Bremen şi Eintracht Frankfurt. Jurgen Klinsmann povestea că la una dintre confruntările dintre naţionala Angliei şi cea a Germaniei, suporterii nemţi au fost surprinşi fredonând versurile filobritanice ale acestui cântec, semn că adopţia s-a produs. Încercaţi să vă imaginaţi că această piesă a depăşit în popularitate un imn în toată regula interpretat de către Spice Girls, în urma unui bombardament mediatic rar întâlnit.

Maniera britanică de a impune drept imn un cântec care vorbeşte despre nostalgia după vremurile bune de altădată, în aşteptarea unei victorii de prestigiu care nu mai vine este unică, de aici probabil şi mare succes. Să vorbim vreme de un cântec, la un discret condiţional optativ prezent despre cât de bine ne-am simţi dacă fotbalul ar reveni acasă, în Anglia:

"We still believe

We still believe

We still believe

It's coming home

It's coming home

It's coming

Football's coming home "

În noul videoclip din 1998, cosmetizat şi cu o atenţie mult mai mare acordată anumitor trimiteri incorecte sau riscante, în instanţa huliganilor de pe stadioane, spre final îl veţi descoperi în tribune pe Robbie Williams, exultând alături de grupul de copii, şi el un visător de prim rang, dacă ţinem cont de videoclipul de la The One. În definitiv, de aici cred că se şi trage succesul piesei în cauză, de la onirism. Cântăm despre vise, după care înmuiem un burete rotund ca o minge într-o găleată cu cocă aurie şi, ridicându-ne pumnul poleit, strângând încleştată sferă de cocă o sărutăm.

Ce uşor ne putem face fericiţi, cât de la îndemână de este să fentăm realitatea...