luni, 6 august 2007

Pisi, pilotul


Era bucuria copiilor, prietenul de joacă al hamsterului Marcel, al lui Tuitii de pe faţa de masă şi al peştişorului gup Peştică.

Nu deranja pe nimeni, nu muşca, nu zgâria, nu trăgea vânturi, nu ne muşca de degetul mare de la fiecare dintre picioare, nu rupea perdeaua, nu îşi ascutea gheruţele pe mobila stil, nu făcea pipi, caca, nu voma şi nu producea alte trivialităţi, nu aducea mortăciuni în casă, nu se împerechea cu Sătănel, motanul prost crescut al vecinilor, nu mieuna dimineaţa la ora 6... pur şi simplu era ca şi cum nu ar fi fost.

Până într-o bună zi când a căzut pradă doctorului Malefio şi experimentelor sale infernale provocând mutaţii getice şi tulburări de comportament, până într-o zi, când dintr-un exemplu de felină de apartament a devenit unealta răului.

Lumea nu va mai fi aşa cum ne-am obişnuit, convieţuirea o problemă. Chiar dacă castrată, ea poartă germenele răului ce va să vină, şi nimeni nu îi poate sta în cale.

PISI I. Iadul este aproape, scapă cine poate... Un film de Nicolăescu.

Un comentariu:

Zaza spunea...

Dragă aşa e cu femeile astea.